luni, 15 august 2011

De Soare, de tine, de noi


Știi momentul ăla când totul e clar și întelegi totul? Știi sentimentul care-ți spune că totul e bine, când de fapt nimic nu e la locul lui? Ei bine, eu am învățat că totul e complicat pentru că vrem noi să fie complicat și pentru că dacă nu am complica situații și momente, n-ar mai fi nimic interesant. Urăsc filmele în care ea îl primește pe el și implicit el pe ea. Nu contest faptul că acesta e scenariul și în real life, dar ca să fim un pic serioși, cine are răbdare să aștepte acel minunat happy ending? În realitate e simplu: Dacă e nasol acum, o să fie în continuare până ți se vor încălzi mâinile și vei vedea că nu mai plouă și că afară a venit de fapt Soarele. (Nu ți-am spus, dar sunt certată cu Soarele. Mi-a reproșat că m-am dus în brațele Lunii când el a întârziat să apară.) M-am săturat de rute ocolitoare, așa că încetez să sap gropi și mă duc pe drumul altora. Nu crezi că-i mai simplu? Obosesc să tot sap gropi și să vină mereu cineva în urma mea să le astupe și asta doar ca să-mi demonstreze undeva că poate. Orgoliu, orgoliu, orgoliu! Urmează compromisul! Pentru că aici e simplu. Ori eu, ori tu! De data asta mă aleg pe mine! Pe mine pentru că tu n-ai să fii acolo să te ții de promisiuni nici mâine și nici poimâine. Trecutul meu e acum prea departe ca să-l ating, viitorul îmi dă palme ca să-mi revin și să-l aleg pe el, pentru că el contează cel mai mult. Așa că, alegând viitorul va trebui să lupt cu prezentul, care s-a încăpățânat mereu să-mi demonstreze cât de egoist e el și să-mi dea toate planurile peste cap. Am să mă țin de acum încolo de lucrurile pe care le pot controla, de tot ceea ce ține de mine și am să las egoismul să mă cuprindă. (Oricum era mult prea obositor să lupt cu el.)

Pentru că uneori mi face inima cât un purice la gândul că s-ar putea să nu am dreptate. Pentru că oamenii cred că eu duc o viață mişto. Pentru că lucrurile care încep brusc și se termină la fel de brusc nu mi-au plăcut niciodată. Pentru că îmi place atât de mult momentul ăsta și îl trimit cât pot de departe de fiecare dată când îl prind și am mereu impresia că nimeni nu-l înțelege. Pentru că azi m-am întâlnit cu Soarele și m-am îmbrăcat în negru doar ca să nu știe că-i fur câte o rază la fiecare zâmbet de-al meu.



Am avut părul scurt şi o să îl am din nou !!

Un comentariu:

  1. Uite, acum am să o bat pe Hapciu în lungimea comentariului: Veroniceeeeeeeeeeeeeel! :X
    Ha! :D

    RăspundețiȘtergere